REFERINȚE

DIVERȘI INDICI DE VEGETAȚIE

Indicii de vegetație sunt indicatori multispectrali bazați pe proprietățile spectrale ale vegetației, respectiv pe reflectanța luminii, și combină informații provenite din mai multe intervale de lungimi de undă. Cu ajutorul acestora pot fi cuantificate starea, densitatea și vitalitatea vegetației într-un mod care nu poate fi realizat exclusiv prin măsurători directe în teren. În special în aplicațiile silvice, aceștia permit evaluarea unitară, repetabilă și comparabilă în timp a unor suprafețe extinse, sprijinind astfel detectarea timpurie a degradărilor și monitorizarea continuă a stării arboretelor. Tehnologia UAV utilizată de DualWing Forestry, pe lângă sistemul clasic de camere care operează în spectrul vizibil (RGB), este capabilă să realizeze capturi și în mai multe alte benzi spectrale, inclusiv în roșu, red-edge și infraroșu apropiat, din care pot fi derivați diverși indici de vegetație. Dintre aceștia, NDVI este cel mai răspândit, însă și alți indici, precum GNDVI, NDRE și LCI, au o importanță semnificativă.

NDVI

Pentru ce poate fi utilizat?

Evaluarea gradului de acoperire cu vegetație și a vitalității generale
Delimitarea suprafețelor afectate (secetă, doborâturi de vânt, tăieri rase)
Monitorizarea modificărilor în timp

Avantaje pentru silvicultură:

Rapid, robust și ușor de calculat
Ideal pentru analiza de ansamblu a suprafețelor mari
Poate fi folosit foarte bine ca strat de bază pentru investigații suplimentare

GNDVI

Pentru ce poate fi utilizat?

Estimarea conținutului de clorofilă
Evidențierea stresului timpuriu (secetă, deficit de nutrienți)
Analiza arboretelor tinere

Avantaje pentru silvicultură:

Mai sensibil la modificările fiziologice decât NDVI
Semnalează problemele într-un stadiu mai timpuriu
Deosebit de potrivit pentru monitorizarea regenerării și a pădurilor tinere

NDRE

Pentru ce poate fi utilizat?

Analiza coronamentelor dese și închise
Detectarea stresului ascuns
Evaluarea stării clorofilei și a azotului

Avantaje pentru silvicultură:

Nu se saturează la fel de rapid ca NDVI
Sensibil la modificările fine ale coronamentului
Indicator timpuriu eficient în cazul stresului și al afectărilor

LCI

Pentru ce poate fi utilizat?

Estimarea detaliată a conținutului de clorofilă
Evidențierea stresului timpuriu și a degradării
Identificarea diferențelor fine de stare

Avantaje pentru silvicultură:

Foarte sensibil la starea fiziologică a coronamentului
Permite o analiză mai precisă chiar și în arborete dense
Foarte potrivit pentru monitorizare detaliată și activități de cercetare

MĂSURĂTORI ÎN CONDIȚII DE VEGETAȚIE DEZVOLTATĂ

Achiziția de date cu drona, realizată în condiții de vegetație dezvoltată, permite generarea, pe baza imaginilor aeriene de înaltă rezoluție, a unui nor de puncte tridimensional detaliat și a unui model al suprafeței, care redau cu mare precizie structura spațială a coronamentului. Acest model face posibilă analiza directă, cu bază spațială, a caracteristicilor structurale ale arboretului.

În etapa de procesare, modelul terenului generat anterior este scăzut din modelul suprafeței, ceea ce permite determinarea înălțimii reale a arborilor. Înălțimea coronamentului, calculată ca diferență între modelul suprafeței și modelul terenului, oferă o bază fiabilă pentru analiza raporturilor de înălțime din arboret.

Pe baza modelului foarte detaliat pot fi delimitate și suprafețele de coroană asociate arborilor individuali, ceea ce permite analizarea organizării spațiale a arboretului, precum și determinarea gradului de acoperire a coronamentului.

Prin corelarea datelor de teledetecție cu măsurători de referință realizate la sol devine posibilă și estimarea indirectă a volumului de masă lemnoasă. Parametrii de înălțime și dimensiune ai coroanei pot fi puși în relație statistică cu datele provenite din suprafețe de probă terestre, inclusiv cu măsurătorile diametrelor arborilor, astfel încât se pot obține estimări cantitative fiabile și la nivel de arboret.

Această metodă poate fi aplicată cu o acuratețe deosebită mai ales în arboretele mature și îmbătrânite, unde coronamentul este deja bine dezvoltat, iar structura arborilor individuali poate fi identificată în mod fiabil.

MĂSURĂTORI ÎN CONDIȚII FĂRĂ FRUNZIȘ

În cadrul măsurătorilor, imaginile aeriene realizate cu drona, cu un grad ridicat de suprapunere, sunt prelucrate fotogrammetric pentru a genera un nor de puncte de mare densitate, care descrie în detaliu atât arboretul, cât și structura spațială a suprafeței terenului. Norul de puncte astfel obținut conține informații atât despre coronament și trunchiuri, cât și despre suprafața terenului, oferind posibilitatea realizării unor analize silvice complexe.

În etapa următoare de procesare, prin separarea vegetației de teren se creează un model digital al terenului de mare precizie. Acesta este esențial pentru aplicațiile silvice, deoarece cunoașterea suprafeței terenului permite determinarea înălțimii reale a arborilor. Diferența dintre modelul coronamentului și modelul terenului furnizează date fiabile privind înălțimea arborilor, care constituie baza analizelor de volum, biomasă și creștere.

Norul de puncte de înaltă rezoluție nu este potrivit doar pentru analiza relațiilor de înălțime; prin metode adecvate poate fi determinată și poziția arborilor individuali, ceea ce face posibilă estimarea numărului de tulpini și examinarea detaliată a structurii arboretului. Acest lucru este deosebit de util în inventarierea forestieră, planificarea regenerării și activitățile de monitorizare.

MĂSURAREA PLATFORMELOR DE DEPOZITARE A MATERIALULUI LEMNOS

În cadrul măsurătorilor, imaginile aeriene realizate cu drona, cu un grad ridicat de suprapunere, sunt prelucrate pentru a genera un nor de puncte de mare densitate, care descrie în detaliu atât suprafața analizată, cât și structura spațială a stivelor de material lemnos. Datele astfel obținute permit caracterizarea geometrică a lemnului depozitat, precum și cartarea precisă a suprafeței.

Pe baza modelelor suprafeței generate în etapa de procesare pot fi determinate relațiile de înălțime și extinderea spațială a stivelor. Acest aspect este esențial pentru determinarea cantitativă a stocului de lemn pe bază geometrică, deoarece metoda se bazează pe descrierea spațială a stivelor.

O prezentare detaliată a metodologiei și a fundamentării sale științifice se regăsește în lucrarea de diplomă a lui Fekete (2025), care analizează aplicabilitatea în silvicultură a metodelor moderne de măsurare cu ajutorul dronelor.